| 1.
|
ZĂDĂR'I vb. IV. v. zădărî. Sursă
: DEX'98
( 21412)
- cata |
| |
| 2.
|
ZĂDĂRÎ, zădărăsc, vb. IV. Tranz. 1. A întărâta, a provoca pe cineva; a sâcâi, a necăji, a hărţui. ♦ A răscoli, a tulbura. 2. A aţâţa focul. [Var.: zădăr'i vb. IV] - Din bg. zadarjam, scr. zadirati.
Sursă
: DEX'98
(21415)
- spall |
| |
| 3.
|
ZĂDĂRÎ vb. v. agasa, agita, asmuţi, aţâţa, enerva, hărţui, incita, indispune, instiga, irita, întărâta, înteţi, înviora, necăji, plictisi, provoca, râcâi, sâcâi, stârni, supăra, tulbura, zgândări.Sursă
: Sinonime
( 218732)
- siveco |
| |
| 4.
|
zădăr'î vb., ind. prez. 1 sg. si 3 pl. zădărăsc, imperf. 3 sg. zădăr'a; conj. prez. 3 sg. si pl. zădăr'ască
Sursă
: DOR
(293988)
- siveco |
| |
| 5.
|
A ZĂDĂR//'Î ~ăsc tranz. 1) (fiinţe) A aduce în mod intenţionat într-o stare de iritare; a aţâţa; a incita; a stârni; a întărâta; a hărţui. 2) (persoane) A bate la cap; a necăji întruna cu diferite pretenţii sau reprosuri; a zăhăi; a hărţui; a sâcâi; a sucăli; a moronci. 3) fig. (persoane) A determina la acţiuni dusmă-noase; a face să se revolte; a tulbura; a răscoli; a aţâţa; a monta. 4) (focul, jăraticul) A amesteca (cu ceva), pentru a arde mai tare, a răscoli; a scormoni; a zgândărî. /<bulg. zadarjam, sb. zadirati
Sursă
: NODEX
(359869)
- siveco |
| |
|
|